Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
4 Oct 2010

The other side of the Spoon

Te-ai gandit vreodata care e obiectul care reflecta cel mai bine felul tau de a fi, respectiv acea trasatura recurenta, care se distinge in orice ai face, cu sau fara voie? Despre unii poti zice ca ar fi din topor, desi cu umor sau replici,  sunt necizelati si au pamant sub unghii. Altii sunt ascutiti ca un ac, repeziti la pas si infipti, si vorbesc repede ca intr-o comedie. Mai sunt si cei slabi ca scandura de gard, dar apatici sau lungi cat un siret si tacuti… Oricum ar fi, obiectele pot usor caricaturiza trasaturile care ne definesc absorbind parca esenta fiintei noastre.

Eu m-am gandit si nu cred sa fie dubiu, dar lingura pare sa fie expresia fizica a unui alter ego personal. Pentru ca mie imi plac lucrurile duse dincolo de conventional si aproape ciudate. Asa ca, lingura mea joaca un rol. Si cum orice rol are un nume, in cazul asta este Spoon. Un fel de Lady Spoon.

Dincolo de a fi tacamul ravnit la orice masa de bun simt, Spoon este un instrument de selectie. Alege, culege, strange, incarca. Versatilitatea unei linguri sta atat in jocul opozitiilor, concav- convex, aduna concav pentru ca respinge convex, cat si in maniera de a fi utila pentru substantele solide dar si pentru cele lichide. De la prafuri, boabe, seminte  pana la compozitii mai aerate si pastoase, supe si fierturi chiar uleiuri, creme, bezele…

Spoon este in sine o forma frusta de a apuca, de a cere, de a pretinde. In contextul potrivit, Spoon, cand devine o lady (la fel cum lingura devine lingurita) imbraca acest gol cu rafinament, eleganta, noblete.

Lingurita este simbolul unei copilarii dulci, cea mai buna pereche pentru prajitura la care tanjesti. Cu lingurita nu poti brutaliza, nu violentezi si nu ataci decat in spatiul redus al propriei farfurii. De asemenea, lingurita este trezirea de dimineata, cand loveste ascutit peretii unei cesti mari de cafea sau linistea dupa-amiezii cand amesteca lejer mierea dintr-o cana de ceai cald.

Linguri si lingurite stapanesc universul nostru cu gust. Spoons nu doar iau dar si ofera. Uneori intind de colo colo, la fel cum all good ladies intind vorba despre ce le entuziasmeaza mai tare.  Nu doar apuca, dar si hranesc. Nu doar sparg, dar si amesteca. Uneori de unica folosinta, alteori pretioase ca niste bijuterii de argint oferite ca suvenir.

Forme ale feminitatii si ale nevoii de a iubi, ele isi iau libertatea de a improviza si de a planui intrigi captivante cu arome, gusturi, texturi. O banala pereche de Spoons! Placeri ascunse care se lasa descoperite doar daca hotarasti sa schimbi rutina gusturilor vechi si sa risti pentru a da sansa unor bucurii noi sa te patrunda. Nu poti fi cucerit intodeauna de aparente, dar incearca sa te uiti adanc in palatul tau gustativ, fara sa judeci faptele de acolo. Asteapta, din orice noutate frustranta pentru tine va aparea o placere noua, neasteptata. Si din toate astea apar povesti. Povestile tale de cautator, de hoinar printre aparitii la prima mana.

Si pana la urma „a hoinari” e de fapt un alter ego a lui „a descoperi”. Ca atunci cand copii fiind descopeream mancarea in timp ce hoinaream printre vise, dorinte, nelinisti, asteptand sa se puna masa si uitandu-ne in… lingura. Asta imi place mie: momentul de asteptare, visare, surpriza! Dar despre surpriza si cat de crocanta este va spun alta data. Foarte curand 🙂

PS: Totul este ascuns in Croquante Spoons (si a inceput aici).

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...