Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
27 apr. 2011

Ce am obtinut din Romania

Cand am plecat la drum in campania Redescopera Romania* mi-am dorit cateva lucruri de la mine din excursia asta! Ca in viata, unele mi-au iesit, cele mai multe nu 🙂

– eu nu sunt atenta la detalii pragmatice. Ma ratacesc cu harta in mana si n-as merge de doua ori pe acelasi traseu daca am insotitori potriviti.

minunita si pasarea ogorului sunt doua pasari tare caraghioase! Mai sunt, dar le-am uitat 😀 Insa am descoperit ca poti sa te joci si cu carti care nu iti plac. Sau pe care le gaseai plictisitoare, cum ar fi un determinator de pasari!

– scriu in continuare ca amatorii, dar am decis ca e cazul sa trec la urmatorul nivel de comunicare digitala. Incep cautarile pentru primul meu mobil de social media! Sugestii?

– imi plac pozele, dar nu-mi iese sa fac rapid selectii. Ma fascineaza cadrele, sunt in stare sa privesc ore intregi aceeasi poza fara sa ma plang de plictiseala. Si sunt foarte dezordonata pe net: deschid multe ferestre, lansez multe comenzi, blochez altele…

– am realizat doua materiale cu Razvan si am inovat un nou gen: reportajul de blog! Urmariti-le aici si aici. Din experienta asta, stiu ca trebuie sa ajung sa scanez informatiile la fata locului si sa le relatez coerent fara sa citesc! Cand e cazul si cu umooooor, desi eu sunt mai mult ironica decat comica!  Si sa incep sa prind curaj pentru interviuri. Unde pot exersa?

– noptile sunt mai misto cand iesim afara. Eu m-am jucat cu mingea in parcarea generoasa de la hotelul din Gura Humorului unde am stat 3 zile. Aici dupa miezul noptii se strang baietii la seminte sa te vada de vizavi ca la meciurile de fotbal! :)) Am  stat la aer si pe balcon in camera pe care am avut-o la Suior si nu am ezitat sa ies noaptea ca intre fete cu Oana si Carmen la o mica infractiune 😛

– surpriza e tot ce poti primi care te rupe din ceea ce stiai pana atunci. Cand n-am replici (rautacisme cum le zice Crivat), dau cu ghimbir! 😀

– ouale de Paste ma fac sa simt cat suntem de vulnerabili. Mai ales cand e Ligia prin preajma care le sparge pe toate! 😛

Acum, la final imi doresc ceva nou, care tine de nivelul meu de a intelege si comunica o campanie dar si de oamenii cu care interactionez. In primul caz e vorba de skill-uri care trebuie antrenate, de carisma, de capacitatea de analiza, de talentul de a reda inedit un lucru care e repetat si de ceilalti participanti, de instinctul de a surprinde ceva nou. Nu sunt de-acord cu cerintele standard de comunicare: bloggerii nu sunt in mod obligatoriu oameni specializati in media, prozatori ori analisti. Singura structura pe care o pastreaza materialele lor, este adesea, tiparul sufletului lor: ei scriu ce vad si ce simt. Insa imi doresc de la mine sa pot jongla in functie de situatie cu registre diferite fara sa ma depersonalizez!

In al doilea caz, e vorba de niste limite personale care m-au apasat dintotdeauna si pe care ma straduiesc sa le cizelez pentru a invata sa reactionez corect. Nu stiu sa fac munca de PR cu oamenii care nu imi spun nimic si pe care nu ii suspectez ca ascund potential. Nu stiu sa citesc pana la capat oamenii care nu sunt dispusi sa se lase descoperiti in spatele rolului pe care si-l insusesc. Nu stiu sa investighez latura sincera dintr-un suflet daca e acoperita de aceeasi varianta care e scoasa la inaintare in fiecare zi. Nici nu sunt dispusa sa ii descopar pe cei care nu indraznesc nici macar cu gandul sa-si doboare vreo limita. Una singura, si oricat de mica, daca vad in ochii celuilalt sclipire si emotie, nesiguranta dar dorinta, simt ca mi se activeaza toate visele.

Imi plac extremele dar nu as indrazni niciodata sa agresez pe cineva folosindu-ma de ele. Oricat de ciudate imi sunt gusturile, si dincolo de orice joc de replici, imi e greu sa accept neconditionat in felul de a fi al celuilalt abuzul lipsei de minima decenta. Am vazut cata toleranta e in mine si cat de mult pot vedea pe cineva cu calitatile si defectele sale. Imi e clar ca pot aprecia un om pentru lupta personala pe care o duce cu el insusi sau pentru cat de bun este pe nisa sa, in masura in care nu-i pot tolera modul in care alege sa o faca.

Iar experienta acestei plecari la drum intr-un grup atat de mare mi-a reconfirmat cum o excursie care pune la incercare oboseala poate schimba atitudini intre oameni. In ambele sensuri.

*Redescopera Romania este un proiect Petrom, sustinut de BCRDaciaRomtelecomParalela 45 si Muzeul National al Taranului Roman.

Credit foto

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alina Constantinescu

 

Mai multe rezultate...