Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
2 Aug 2010

Decat Lecturi Urbane. Piatra Neamt

Am intalnit o femeie. Care ma iubeste.
Care se unduieste la umbra, leganandu-si picioarele si isi sprijina cotul intr-o stiva inalta de vreo 6 carti. Care priveste in fata cum cativa oameni plecati din zori de zi s-au asezat intr-un colt pe pavajul unui parc central aflat la peste 300 de kilometri departare de orasul din care au venit pentru a-si rasfoi in tihna cartile. Care asculta cu interes cum cativa adolescenti care si-au gasit loc langa ea povestesc timid despre cartile lor preferate, o plecare in Spania, o biblioteca personala neincapatoare si numarul de licee din oras. Care isi intoarce privirea catre corcodusii maturi care o feresc de soare si dealurile albastrui din zare. Care nu se grabeste. Care se bucura…

Ultima editie de Lecturi Urbane la care am participat avusese loc la Brasov si primavara era inca la inceput. Il gasisem atunci pe Barbatul Ideal in paginile unei carti asezate printre cartile care urmau sa fie impartite trecatorilor din Piata Sfatului. Acum, focul verii ma prinde la prima editie a lecturilor organizata la Piatra Neamt. Si dintre cele 200 de carti pregatite de lectura mi se lipeste de degete O Femeie, ascunsa intr-o carte de buzunar. Care, la inceput de capitol nou, fie ma iubeste, fie ma uraste. Ca asa era scrisa cartea. Adica, aproape la fiecare doua pagini, dupa propozitia standard „Am intalnit o femeie” urma dupa caz „Care ma iubeste” respectiv „Care ma uraste” si apoi povestea.

Cum sa ai un oras intreg la picioare
Locul de intalnire pentru citit urban a fost Piata de la Turnul lui Stefan, incadrata de Muzeul de Arta intr-o parte si Biserica Sf. Ioan, in cealalta. Turnul e exact intre cele doua si din cate am aflat de la adolescentii simpatici amintiti mai sus nu poate fi vizitat. Nici in muzeu nu am ajuns, desi s-au impartit carti pe treptele sale iar Roxana (Lumea Mare) si-a dorit sa poata intra sa revada schitele (m-a corectat Roxana ca sunt sculpturi) facute de bunicul ei si expuse aici. In schimb, am avut ocazia sa admiram panoramic orasul intr-o plimbare cu telegondola. Senzatia e aparte, mai ales cand privesti in gol si ai sub picioare un intreg oras peste care te inalti.

Sus, la finalul traseului, aerul e proaspat, racoros si usor. Privit de la inaltime, Piatra Neamt e o mana de blocuri asezate frumos intre munti (Cozla, Pietricica si Cernegura). Poti sa vezi stadionul, strandul, gradina zoologica, cel mai modern bloc al orasului si mai in departare cimitirul. Desigur Gabi Macovei nu a vazut nimic, ca el a simtit decat cum il apasa spatiul inchis al cabinei. Plus  ca si noi, cei care ne-am nimerit ca impartim acelasi spatiu cu el, l-am ajutat sa simta asta cat mai intens. Chiar i-au fost dedicate si cateva replici spirituale pentru a-i accelera pulsul la sigur.

Recunosti cele 3 semne ale dependentei?
Stii ca esti dependent de somn cand, dupa o zi plina in opriri scurte in camera de hotel si iesiri sociale, o noua zi te ameninta ca incepe iar de dimineata si te trezesti cu greu. Asta dupa ce seara de dinainte s-a lasat cu o masa mare la restaurant plina de oameni minunati. Si, printre altele, cu lupta voiniceasca a lui Dragos Butuzea cu portia lui impresionata si voluptoasa de cartofi ca la mama: o movilita de cascaval, bacon si cartofi cu gust dulceag si de afumatura. Iar dupa o plimbare pentru siesta, seara a continuat cu o discutie lejera pe terasa unui local unde, alaturi de Toma, Claudia, Anne-Marie (care a trecut pe wordpress, daaa?), Miruna, Vulupe, Gogu Kaizer, Cristina, Cristiana, Catalin Georgescu (urmariti-l pentru poze ca a fost fotograful evenimentului) si Dragos, am descoperit ca berea se masoara in metri iar Mojito se pregateste dupa o cutuma a zonei din „ce avem” decat din „ce trebuie”.

Stii ca esti dependent de lucrurile simple cand te farmeca in miez de noapte o luna aromata si portocalie asa cum decat in Piatra Neamt am vazut. Sau tanjesti dupa lumina potrivita pentru pozele tale. Sau adulmeci o plimbare linistita pe jos si linistea padurii de duminica dupa amiaza, iti place inghetata la vafa, kurtosul cald sau covrigii cu mac si iubesti sa citesti in aerul unor orase pe care mergi sa le descoperi pentru prima data sau sa le regasesti dupa mult timp…

Stii ca esti dependent de interactiune cand iti verifici account-ul de twitter la fiecare 30 de minute desi reteaua este in mentenanta, generezi jocuri simpatice de drum lung, glume, replici fine si razi cu atata pofta incat vibratiile rasului tau se propaga catre toate replicile si sufletele celor cu care te insotesti.

Nu trebuie sa fii pescarus pentru a atinge inaltimile
Trebuie sa iti placa suficient de mult sa te plimbi cu oameni atat de misto incat sa-i rezisti unui microbuz in care cand nu ploua e exagerat de cald si sa ajungi sa (re)vezi Cheile Bicazului. Iar in defileu sa te lasi coplesit de masivele calcaroase taiate abrupt, care parca se ridica pana la nori de-o parte si de alta a drumului. Ajuta si peisajul de la Lacul Rosu, unde simti cu privirea fiecare creasta a Hasmasului Mare sau vreun curcubeu ridicat regeste undeva, deasupra unui camp cuminte pe care il vezi in timp ce micobuzul goneste pe sosea.

Acelasi sentiment de libertate il ai si la Moinesti, unde strugurii se coc din generozitatea naturii, aerul e ozonat, apele sunt minerale, strazile, oamenii si casele sunt ospitaliere iar masinile sunt ridicate pe acoperis ca tactica de PR local pentru cea mai buna discoteca din zona :D. In ansamblu, un oras cuminte, decent, terapeutic prin peisajele lui si important centru administrativ datorita resurselor de petrol.

Dar inainte de toate, trebuie decat sa iti placa sa te pierzi in povestea in care te simti protagonist…

Decat…
Editia Lecturi Urbane Piatra Neamt a fost organizata la nivel local de Toma Nicolau si Anne- Marie Chelariu, doi bloggeri ambitiosi care au reusit sa stranga intr-o amiaza de sambata in jur de 100 de participanti. Cu aceasta ocazie au participat din Capitala echipa Lecturi Urbane Bucuresti, 7 bloggeri invitati (plus cea care tocmai scrie despre…) si presa.

Multumirile le apartin pe de-o parte, gazdelor noastre din Piatra Neamt, Toma si Anne-Marie, cat si partenerilor Petrom si Paralela 45 datorita carora a fost posibila deplasarea si cazarea invitatilor (Hotel Ceahlau, probabil cel mai albastru hotel din partea de NE a tarii). De asemenea, este de salutat si implicarea Primariei Piatra Neamt care a oferit locuri de cazare la tabere pentru restul echipei.

Pana una alta cand vor aparea relatari, detalii si imagini in exclusivitate 😛 primele poze de la eveniment pot fi vazute decat aici.

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...