Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
6 oct. 2011

Zaharul si schimbarile de stare

Seria pe care am inceput-o pe blog despre nutritie, sanatate si alimentatie continua astazi cu informatii despre zahar si impactul pe care il au cateva alimente sanatoase. Zaharul din alimente este un carbohidrat care se regaseste atat in zaharul de masa cat si amidonul din cereale, cartofi sau fructe. In final toate ajung in sange ca glucoza.

Glucoza este sursa exclusiva de combustibil a creierului, intrucat creierul este un mare consumator al zaharului din sange. La nevoie neuronii nu pot converti in glucoza nimic din ce au ei de oferit. Ceea ce este de retinut e ca tipul de zahar din sange care ajuta celulele nervoase sa functioneze optim este determinat de ceea ce mancam. Dulciurile si amidonurile (carbohidrati) sunt descompuse in molecule de glucoza, iar nivelul acesteia creste si scade in functie nu doar de cantitatea de carbohidrati consumati cat si de calitatea lor.

Cand cantitatea de glucoza nu e suficienta (de exemplu cand nu prea mancam) creierul functioneaza lent si necorespunzator, deci capacitatea lui de a stoca informatii si de a si le aminti este afectata. Din acest motiv prea putin zahar in sange dauneaza. Asa se face ca unele pierderi de memorie cauzate de imbatranire pot fi remediate prin simpla crestere a cantitatii de glucoza din sange si creier. Din acest punct de vedere, micul dejun este un mijloc excelent pentru a ne porni creierul. Atunci cand lipseste insa, micul dejun are si efecte emotionale intrucat ne predispune la depresie si anxietate.

Pe de alta parte, nivelul ridicat cronic al zaharului din sange si al insulinei pot degrada memoria. Nivelul ridicat la glucozei din sange se poate datora atat hormonilor stresului (mai greu de controlat) cat si celor ce mancam (mai usor de monitorizat). De exemplu, cand mancam carbohidrati (zahar sau amidon din paste fainoase, cartofi, paine, fasole) acestia sunt transformati in glucoza iar pancreasul produce mai multa insulina care va conduce glucoza in celule.

Cand zaharul din sange creste prea mult si prea rapid, pancreasul e nevoit sa elibereze mai multa insulina, iar in timp, daca astfel de situatii se repeta, pancreasul oboseste si insulina pe care o va elibera va avea efecte prea slabe pentru a mai putea controla zaharul din sange. In acest caz se instaleaza o situatie numita „rezistenta la insulina”, adica incapacitatea de a utiliza incomplet insulina care duce la diabetul de tip II si la probleme vasculare care afecteaza creierul.

Alimentatia din vremurile preistorice (cea care ne-a format creierele) era ca si azi bogata in carbohidrati (in jur de 65% din calorii), insa in acele timpuri carbohidratii proveneau din fructe, legume, fasole si miere pe cand azi provin din zahar rafinat, cereale de la micul dejun, paine ori produse de patiserie. Insa nu doar zaharul este cel mai mare dusman pentru fluctuatiile glucozei din sange. De exemplu, curmalele ridica nivelul glucozei mult mai mult decat o fac bomboanele, zaharul rafinat sau oricare alt aliment. De aceea sunt indicate sa le consumam doar atunci cand simtim ocazional nevoia unei cresteri rapide a glucozei (cand avem nevoie ca creierul sa isi atinga potentialul maxim). Si la fel e cazul si cu cartofii albi sau cu painea care echivaleaza cu consumul de dulciuri!

Ca regula generala, ni se recomanda sa mentinem o rezerva stabila de glucoza consumand acele alimente cu indice glicemic scazut cum ar fi: merele sau sucul de mere neindulcit, fasolea gatita, bananele, painea nearga acra, cerealele cu tarate si fibra (de verificat daca cei de la Kellog`s au si la noi gama asta; poate stiti voi), ovazul, morcovii gatiti, mazarea fina, alunele, ciocolata (atentie, vorbesc de cea de buna calitate, fara adaos de ulei si grasimi hidrogenate care are un indice glicemic de doar 42).

Data viitoare voi face referire la cum trebuie sa mancam alimentele pentru a reduce riscul cresterii inutile a glucozei din sange. Pana atunci, spuneti-mi care sunt dulciurile voastre preferate si in ce momente le consumati.

Credit foto

 

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alina Constantinescu

 

Mai multe rezultate...