Sevraj. Apoi relaxare.
A fost o data ca niciodata o tipa care avea un telefon. Unul cumparat anul trecut de Craciun. Pe care cu mare bucurie l-a primit in viata ei, mai ales ca facea trecerea de la taste la touch screen. Intr-o zi l-a scapat din buzunar. In alta zi i-a scapat din mana. Ultima data l-a scapat in parcare face down. Si de aici incolo incepe sevrajul meu…
Telefonul, un HTC Desire S, nu a mai fost capabil sa raspunda la comenzi. De-abia am reusit sa scot din el ultimele poze. Nu mai zic ca nu stiu niciun numar de telefon pe dinafara iar daca raman in oras fara bani de taxi nu ma descurc sa sun pe nimeni de pe niciun alt telefon. Nici cu cartela mea in alt telefon nu mi-e rusine, ca de doua zile sun aiurea fiindca neavand numerele si nestiind care cum ma suna am reusit performanta sa le salvez gresit! :)) Tata, stai fara grija, te sun din aproape in aproape dar inca nu am ajuns la tine :))
In seara am fost la banca. In fata ghiseului mi-am adus aminte ca nu ma mai pot baza pe sms-ul ala trimis de banca pe mobil unde aveam eu niste date salvate. Dar n-ar fi prima data cand platesc alta rata decat cea care trebuie :)) Chiar si drumul la metrou e dintr-o data plin de ganduri care nu se mai golesc nicaieri: fara poze pe Instagram, fara comentarii. Incepi sa devii prapastios, ca ramai pe dinafara fiindca nu citesti la timp reactiile de pe Twitter, ca nu o sa mai ai acces la arhiva de sms-uri, ca sigur nu o sa mai stii toate aplicatiile descarcate si ca s-a dus naibii scorul de pe jocul ala misto unde ajunsesei la nivelul 17.
Si dintr-o data totul are un nou sens: oricat de smart e un phone, tot un Nokia te salveaza cand ramai fara telefon! Fie iei din casa unul vechi pe care l-ai indesat intr-un sertar, cu bucurie ca il lasi in urma , fie primesti unul de imprumut si viata ta devine dintr-o data mai calma, mai linistita, mai simpla. Acum poti pleca de acasa peste weekend fara teama ca daca ai uitat incarcatorul acasa ramai fara baterie, acum iar te bucuri egoist de micile placeri fara sa le mai share-uiesti instinctiv si esti mai constient de numerele pe care le ai in agenda dupa ce faci bilantul la fiecare 10 minute din lipsa de alternative.
Una peste alta, am bagat telefonul smart in service. De ziua mea am fost la Vodafone Experience Store, din AFI Palace Cotroceni. Il gasiti la etaj, pe partea aia cu sala de jocuri, cum treci pasarela de la scarile rulante, in dreapta. Un loc spatios, cu atmosfera de lounge si pereti cu ecrane mari pe care ruleaza concomitent imagini din spoturile Vodafone. Cafea si bomboane la discretie, personal amabil, canapele si fotolii confortabile pe care stai si astepti sa ti se rezolve problemele. Fara cozi, fara aglomeratie, fara stat la ghiseu.
Cand am fost eu niste pusti se jucau pe calculator. Domnisoara care a preluat „cazul” meu m-a ajutat sa fac rost de factura de la telefon din sistem, eu avand la mine doar garantia. Alti vizitatori incercau niste modele de telefoane expuse. Un loc bun sa stai sa lucrezi intre doua intalniri, cu net asigurat, spatiu de relaxare si fara zarva care e pe la mesele restaurantelor din apropiere. Daca ma gandesc mai bine cred ca o sa stau acolo pentru configurari cand primesc inapoi telefonul. Mai fac o poza, mai inteleg o setare, scap de sevraj…
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.