Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
16 mai 2012

O lectie de fair-play de la un cititor!

„Am vazut un afis mare la metrou. Narcotango, Narcotango… Razvan Mazilu. Doua alaturari tentante, nu? Nici nu stiam cand o sa fie spectacolul, eu credeam ca prin Iunie, dar nu. Noroc cu Alina ca am vazut postul ei, concurs pentru o invitatie.

Nu am stat pe ganduri, si bine am facut, pentru ca am ajuns la Sala Palatului… tango, nuevotango, fusion pe alocuri. Muzica de calitate, muzicieni care stiu ce fac, dar… Sala palatului are un aer din ce in ce mai prafuit, doar cand contradictia cu calitatea prestatiei de pe scena te izbeste, iti dai seama.

Apoi, un spectacol Razvan Mazilu, fara ca Mazilu sa faca macar cativa pasi? Big time disappointed, very big! Ah… n-a lipsit nici acrobatia, aia cu cearsaful! Nu conteaza, dar nu prea isi avea locul. Bref: m-as fi asteptat la ceva atmosfera de milonga, pasiune etc. In spatele nostru niste venerabili (la propriu!), la fel de frustrati, dar din alte motive: nicio La Cumparsita, niciun Adios Muchachos sau Vagabundo, o Ramona sau o Violetta.

In concluzie, muzica de calitate, atmosfera prafuita… si parca si un pui de corazon. Dar, una peste alta, mi-a placut.”

Ceea ce ati citit mai sus sunt impresiile unui cititor care in schimbul unei invitatii la spectacolul de aseara de la Sala Palatului si-a pastrat promisiunea de a reveni cu un feedback. Nu ne cunoastem personal, nu ne-am intalnit niciodata, nici macar aseara. Cu toate acestea, raspunsul promis a venit foarte prompt sub forma unui material de publicat, insotit de fotografii asezate in ordine si cu descriere iar, la cerere, chiar si clipuri montate pe YouTube.

Pastrez si eu cateva dintre ideile de mai sus: cred ca Narcotango ca muzica de ambient, nu se consuma ca atare, de pe un scaun incomod si invechit de spectacol care te tine tintuit si atent la scena, ci o asezonezi cu un pahar bun de vin, cu o carte groasa, cu picioarele intinse pe canapea, cu fereastra deschisa, cu o terasa plina de prieteni…

Cat despre materialul primit, intr-un fel imi asum lectia: un cititor non-blogger a fost mult mai fair-play fata de evenimentul la care a participat decat, poate, sunt eu cu unele dintre evenimentele la care ajung. Fotografiile sunt mai jos si va invit sa le vedeti (plimbati cursorul pe ele pentru a vedea descrierea sau dati click pentru a le mari). La randul meu multumesc pentru ocazia oferita!

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alina Constantinescu

 

Mai multe rezultate...