Joaca de copii e si pentru oameni mari
” (…)
aşa ştiu ei să se joace –
imitând joaca, mi-am zis
între timp, ei
încercau să-mi facă inocenţa
să se mişte
sus
jos
stânga dreapta”
game over
Mie imi place sa ma joc: cu replici, cu priviri, cu zapada, motanul meu pisica mea (shhh, asta e o noutate!), cu creioane colorate, cu bilute, cu nisip, cu coarda… Oare eu as putea sari in fata blocului fara sa se uite lumea ciudat la mine?
Mi-as dori un parc al distractiilor pentru adulti unde sa pot sa ma joc cot la cot cu cei mai mici sau mai mari. Un loc unde calutii aia care se leagana in fata si in spate nu au interdictii, unde leganele nu sunt permise doar pentru copiii pana in 10 ani, unde nu vine agentul de paza la tine sa te dea jos de pe balansoar pentru ca il rupi. Serios, ce limita de greutate suporta? As garanta ca nu am cum sa rup un balansoar nici daca ma straduiesc.
Vreau si eu sa profit de jucariile care nu erau inventate pe vremea mea, intr-un spatiu public! As putea plati bilet sa intru la o gradinita de oameni mari? Imi e dor sa ma dau intr-un leagan fara sa privez bucuria vreunui pusti care sta la rand si fara sa imi indoi picioarele mai mult decat e cazul, pentru ca lovesc cu ele de pamant. Unde in Bucuresti e un parc cu leagane pentru adulti? Stiti pe undeva?
Si as mai merge in fiecare sambata la niste cursuri de … orice, cata vreme e fun, creativ si cu multe culori. Dincolo de distractia evidenta, gasesc in joc o forma de terapie. Nu as vrea sa suspin inutil dupa perioada copilariei cand faceam corturi afara din presurile de pe hol si unde mutam pe rand veioza, pernele si radioul din casa. Sunt convinsa ca timpul liber e mai mult decat suma iesirilor la film/ in mall/ la teatru (pe care am inceput sa il simt mai aproape de preferintele mele, pentru ca este viu/ vibreaza si e o forma de energie – din acest motiv si nu pentru calitatea pieselor; sunt piese foarte bune pe care le-am ratat).
Daca voi faceti deja ceva interesant in timpul liber si aveti recomandari, eu sunt dispusa sa incerc ceva diferit de obisnuintele mele. Pe ei ii stiti?
Gata, plec sa ma joc cu niste prenadez: tocmai mi s-a dezlipit talpa de la cizme. Ce copilarie! :))
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.