Iti serbezi sau nu ziua la birou?
De regula, in orice grup de la birou sunt niste cutume care s-au format in timp. Fie ca e vorba de obisnuintele zilnice (cafeaua de dimineata, pauza de tigara sau iesirea la masa intre colegi), de cele ocazionale (team buildingurile, petrecerile sau excursiile de weekend), ori de cele anuale, despre care vreau sa vorbesc mai jos, toate consolideaza chimia convietuirii de peste zi la lucru.
Daca in companiile mari, cu proceduri interne recunoscute si mailuri trimise adesea cu cc, se practica aniversarile cu fast, mese intinse, cadouri si felicitari suficiente incat cele 8 ore de lucru sa se transforme intr-un mic party diurn, in firmele mai mici ramane la latitudinea fiecaruia sa decida sau a angajatului alfa sa impuna o practica.
Nu pot sa spun ca sustin neaparat ideea de a strange bani la comun pentru ziua de nastere care se apropie a vreunui coleg. E intr-un fel un mod generos de a-ti arata colegialitatea dar in acelasi timp se creeaza si niste obligatii: cel aniversat se simte obligat „sa dea de baut”, ceilalti se simt obligati sa dea macar suma minina agreeata in grup. Pe de alta parte, a da bani cuiva de ziua lui e inca subiect de dezbatere a bunelor maniere…
De asemenea, nici nu ma incanta cand aniversatii vin la birou cu platouri intregi de la cofetarie ori chiar cu prajituri facute in casa, neprimind nimic in schimb decat o zi de lucru incarcata si obositoare. Inteleg ca nu e frumos sa te sustragi si ca daca in colectivul de lucru se practica sa faca cinste cel aniversat, atunci musai sa te pregatesti cand iti vine ziua. Dar nici nu imi place de cei care fac asta doar din obligatie si din dorinta de a respecta o regula ori ca „asa se face”. Aniversarile sunt ceva atat de personal incat daca nu ne face placere sa le impartasim mai bine le tinem pentru noi.
Plus ca, la extrem, daca ai un stil de viata care din convingere exclude produsele de cofetarie in intregime, a oferi celorlalti o varietate de desert pe care tu insuti o dezaprobi, e ca si cum te-ai inscrie intr-o campanie doar de dragul recompensei. Trebuie sa ne respectam, dar va intreb: ar trebui sa faci compromisul de a-ti serba ziua la birou doar pentru a fi in rand cu ceilalti? Sau poate, pentru a-ti respecta principiile, sa vii cu un desert de fructe si batoane organice de cereale, fiindca, sa zicem, tu doar asta mananci pe post de desert, chiar cu riscul de a fi aratat cu degetul pentru aceasta ciudata alegere?
Ar trebui sa se simta vinovati cei care isi tin zilele de nastere doar pentru ei si familie, pentru ca nu obisnuiesc ori pur si simplu nu le place sa se aniverseze? Cum e mai bine? In aceste conditii, ne serbam sau nu zilele de nastere la birou?
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.