Din incercarile vietii – un exemplu frumos
Lia Bugnar, pe care o stim de scenarista, scriitoare si actrita, a divortat anul asta dupa 12 ani. S-au despartit si ea s-a mutat in chirie. Modul in care a ales sa treaca peste acest episod dureros e plin de incredere si demnitate, cum mi-as dori sa se intample mai des cu toti cei care ajung intr-o situatie similara:
– A fost o casnicie foarte frumoasa si cred ca marea bila alba, imensa bila alba este ca nici nu ne-am certat. Am simtit ca incepe o parte mai uratica si am spus „nu vrei s-o sarim?”. Si am cazut amandoi de acord sa facem asa. Ne-am dat mana si am spus „A fost o placere sa fiu casatorita cu tine” – „Si pentru mine”. Si aia a fost. Nu ne-am certat deloc.
Am zis ca „daca marele secret al iubirii noastre era ca eu ma tineam scai de tine, pai inseamna ca nu era mare lucru de capul nostru”. Oricum (…) mi-e foarte greu sa decid dintr-o data ca nu ma mai intereseaza ce i se intampla. Ma intereseaza ce i se intampla, vreau sa i se intample bine. Si ma gandesc ca nici el nu o sa poata auzi vreodata in viata lui ceva despre mine fara sa se opreasca din ce face si sa fie atent. Asa cred.
As fi putut deveni complet isterica si sa incep sa ma lupt ca si cum mi se cuvine. Nu ti se cuvine nimic pe pamantul asta, singurul om la care ai dreptul pe lume esti tu insuti si nici cu ala nu stii ce sa faci, de multe ori. Uite, eu vreau sa nu fumez si iata-ma, am o tigara in mana. Deci eu nu ma pot stapani pe mine si am pretentii sa stapanesc o alta fiinta, o alta faptura?!
Eu nu cred in statul la gramada cu orice pret, fie si o gramada de doi. Gata, niciunul dintre noi nu e bolnav, niciunul dintre noi nu depinde de celalalt. Eu n-am vrut sa avem in CV perioada asta in care toata lumea se intreaba „bai, dar astia ce fac? Chiar fiecare in treaba lui?”. N-am vrut. De ce trebuie sa salvezi o casnicie?
O casnicie e o casnicie numai cand e o necesitate a amandurora. Ea e atata timp cat au nevoie amandoi oamenii de ea. Cand unul simte altfel si simte altfel atat de puternic, incat celalalt isi da seama, lasa-l! E un om liber. Mai ales daca-l iubesti, lasa-l. Daca-l iubesti, daca-l respecti si daca crezi ca nu e nebun si batut in cap. Si eu cred ca el stie ce face. Si daca a renuntat la mine, care iubesc foarte frumos si care sunt si un om foarte dragut si haios prin casa, inseamna ca intr-adevar i se intampla ceva care merita schimbul. Daca el a facut un schimb prost, schimbul ala prost va contine in sine si plata.
Ma bucur foarte tare ca n-a iesit mahalagioaica din mine si orgoliul, si sentimentul ca poate mi se face o nedreptate. Nu exista nedreptate in iubire. Acolo functionam organic. Si daca unul actioneaza intr-un anume fel e pentru ca asa simt componentele lui. –
Tot inverviul e AICI. Cred ca am mai mentionat interviul pe blog, dar merita citit in intregime. Neaparat de 2 ori.
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.