Caloriile nu sunt importante!
Sunt mai multe subiecte care mi-au trecut prin cap in ultimele zile, de la ce remedii poti folosi pentru infectiile recurente ale amigdalelor la combatibilitati alimentare obligatorii pentru mentinerea unui echilibru intern. Eu am trait cateva episoade foarte urate din cauza imunitatii scazute (cel mai recent in ultimele 3 saptamani :D) pana cand sa inteleg ca fiecare boala are un corespondent spiritual si ca boala ca atare este un semnal pe care trebuie sa il observi pas cu pas ca sa il poti decodifica.
Mai mult decat atat, a trebuit sa trec prin parerile mai multor doctori specializati, care imi explicau efectele dar nu ma multumeau spiritual, sa imi dau seama ca cea care intelege cel mai bine intimitatea propriului corp sunt eu. Si nu in cele din urma, a fost nevoie sa-mi busesc sanatatea destul de rau sa pricep ca la originea bolii sta de fapt ceea ce mancam! Dar mai ales, cum alegem sa mancam!
Recunosc ca mi-au trebuit ani sa constientizez ca alimentele trebuie alese in functie de reactiile corpului si nu de calorii!!! Spun asta pentru ca dietele si mai ales sumele de calorii pe care mizeaza nu mi-au putut explica niciodata emotiile si starile pe care le resimt eu, cu toate elementele care ma fac diferita de alte tinere femei de 1.75m, cu pigment deschis, statura androgina si piele hipersensibila. Iar eu pot sa pun energie pozitiva doar in lucruri pe care le inteleg si pe care le accept!
Imi este usor sa inteleg ca proteinele si carbohidratii se consuma la mese diferite pentru ca au timpi de digestie diferiti si pentru ca pusi impreuna forteaza organismul si provoaca tulburari digestive. Care tulburari repetate duc in timp la slabirea sistemului imunitar. De asemenea, nu imi este greu nici sa inteleg ca exista alimente alcaline (al caror ph are valoarea mai mare de 7) si alimente acide, si ca in permanenta corpul se lupta sa regleze continutul acid si cel bazic. De aceea, consumand in principal alimente acide, ne intoxicam cu aceste depuneri pe care organismul incearca sa le neutralizeze pana cand cedeaza si apare ceea ce se numeste hiperaciditate, adica tesuturile, sangele si urina sunt acide, deci pline de toxine.
Intelegand asta pot sa accept ca pe termen lung e de preferat sa evit painea din faina alba, gemurile, aluaturile, amidonul, dulciurile, mezelurile, gelatina din aceste motive enumerate mai sus si nu pentru ca ar depasi numarul de calorii recomandate zilnic! Similar pot sa accept ca exista o energie subtila in tot ceea ce mancam si ca unele lucruri ne dau o stare de bine, ne calmeaza sau ne energizeaza si altele de fapt ne fac nervosi, imbuibati, obositi. Sunt persoane pentru care lichidele calde sunt ca un balsam (eu sunt una dintre ele, fiindca nu pot sa beau apa rece, de exemplu, in schimb ma simt bine sa o beau incalzita ca de ceai) asa cum sunt persoane care simt nevoia de a consuma lichide reci (mama, de exemplu, nu poate bea nimic cald cand e racita: fara sa inteleaga mecanismele, pur si simplu se simte bine si se reface daca bea ceva cu gheata).
Prin urmare, dietele nu sunt de niciun ajutor daca forteaza organismul sa se fixeze pe o suma oarecare de calorii! Ideea este sa intelegem care e mecanica subtila dupa care functionam: in ce parte a zilei te simt prost, care e anotimpul in care te simti bine, de ce iti place mai tare un anumit gust si mai putin un altul, daca te relaxezi prin sport sau daca din contra iti place sa fii doar tu cu tine. Sa intelegi ca dulciurile pot fi mai ciudate dar mai provocatoare cand nu sunt bombardate de zahar, ca fructele se considera mese separate sau ca la o masa organismul tau iti e recunoscator daca ii dai un singur tip de proteina. Important este sa te observi si sa nu incetezi sa iti pui mereu intrebari: doar asa iti trezesti mecanismul natural de aparare a corpului! Pentru dobandirea unei stari de echilbru nu ai nevoie sa iti numeri caloriile, dar ai nevoie sa iti numeri gandurile, poftele, emotiile si sa vezi de unde iti apar si ce faci cu ele!
Am notat aici cateva idei de care eu am fost nevoita sa ma lovesc in ultimii 5 ani cu incredere ca la un moment dat optiunile mele de a manca vor fi privite daca nu cu intelegere macar cu rezerva de a fi considerate vreun (alt) regim alimentar care numara caloriile. Rugamintea este sa nu considerati totusi ideile de mai sus ca fiind definitive si sa nu incercati sa ajungeti la concluzia unor reguli stricte pentru alimentatia sau pentru modul vostru de viata. Fiecare corp este particular, incat nu putem pur si simplu decupa sabloane de comportament sperand rezultate la nivel personal. Ma repet: igiena de viata nu sta in calorii! Ar fi fost mult prea simplu sa fie asa 🙂
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.