Alina Constantinescu

Unica Sport București
21 mart. 2017

30 de zile de antrenament la sală

Iarna asta nu doar că am bombănit în fiecare zi că e frig afară și se întunecă devreme, dar am reușit și să mă deprim că o iarnă fără zăpadă e ca o supă chioară. Pentru că ninsorile de basm vin cu fulgi mari, dar în oraș n-au loc decât fulgii mici. Trebuia deci să fac și eu ceva să mă înveselesc, că nu mai puteam să ies cu mănușile de schi afară și afară să fie trist. Mă rog.

M-am gândit deci că e cazul de ceva măreț! Am plănuit în taină o zi deosebită când a nins viscolit și m-am dus la sală! 30 de zile la rând! În fiecare seară, adică. Trompete în background, vă rog! Daaa, mai tare! E important să zic că eu nu-s sport addicted și că sunt destul de comodă. Bine, foarte comodă, dar o să fie pentru prima și ultima dată când recunosc asta!

De aceea, experiența mea de tipă-comodă-care-s-a-activat-pe-sport o să rămână bătută în cuie ca un bun exemplu pentru generația mică cu Android care scrie statusuri colorate pe Facebook și eu nu. Urmează un articol pe care l-am început pe 8 februarie și l-am terminat azi, pe 21 martie. Să nu avem vorbe că de ce m-a prins primăvara!

Capitolul 1: Cum sunt eu

Sunt amabilă dar m-am prins că asta nu mă ajută să fac mușchi. Am și prejudecăți: am știut mereu că sportul în sală e ceva destul de plictisitor. Hot pod yoga nu se pune, asta e ceva drăguț, toată lumea știe!

Mai bine să scape muzica închisă-n cântece și să fie varietate chiar și la vestiare. Reduce anxietatea și nu te mai gândești la următoarele:
– cât de ușor ajungi înapoi acasă, odată ce îți dai seama că ești pe bune la jumătate din exerciții
– că într-o sală mare orice om pare mic și într-una aglomerată oricine e mare
– cum e lumea cu pustiurile, copiii cu CD-urile şi fă-te că te antrenezi
– de ce un antrenor carismatic nu-i egal cu 30 de abdomene în plus
– e mereu bine să vizualizezi taximetriști când ai de-a face cu benzi, steppere, mingi, gantere

O dată ce ai trecut de aceste gânduri, prioritățile și motivațiile se schimbă: nu mai contează decât că știi că poți mai mult! Asta s-a întâmplat în cazul meu după primele 5- 7 ore de antrenament.

Simplu? Măcar colorat!

Simplu? Măcar colorat!

Capitolul 2: Cum să fie la antrenament

Cu antrenoare tinere și prietenoase care îți fac recomandări și sunt acolo cu tine să îți spună că poți mai bine decât crezi. Cu alte tipe obișnuite, care nu intimidează. Cu vibe bun cu care să începi atunci când ești în zona aia de nesiguranță. Bonus: cu abonamente la prețuri foarte bune și aproape de metrou. Ce-ți mai poți dori de la Noul An?

Unica Sport

Unica Sport

Capitolul 3: Ce m-a apucat

Nici acum nu știu. O fi fost de la prea multe fructe sau de la prea puține surprize, de m-a luat pe sus spontaneitatea. Cam ca atunci când m-am apucat de blogging, doar că, na, suntem 7 ani mai târziu și nu am mai mers cu tramvaiul :)) Mi-am zis că mai bine merg mai țintit pe obiective. Obiectivul nr 1: să mănânc ciocolată fără să se supere nimeni!

Capitolul 4: Cum am început

Super, super simplissimo! Cu o ședință gratuită și o amică mișto care m-a luat de mână și m-a păcălit că va veni mereu cu mine, să nu-mi fac griji, lucrurile bune se întâmplă. Apoi am mers eu de bună voie să fac tot felul de exerciții, nu și cardio cu bețe sau antrenamente inspirate din dansuri.

Mărțișor la sală

Mărțișor la sală

Capitolul 5: Cum mă simt la 30

După primele trei zile consecutive, mi-am zis că, uneori, cineva pe lume mai trebuie să doarmă și până a doua zi la trei! Nu s-a oferit nimeni și m-am propus eu. Din a cincea zi începe partea a doua: pare să fie bine, descoperi mușchi pe care nu știai că îi ai.

După 10 zile apar niște ambiții. Mici dar apar! Din ziua 18 e și cu o oarecare disciplină și cu exerciții preferate. Cel mai mult și mai mult e despre cum și când mănânci, de fapt, ca să îți fie ție bine. Ziua 21 e cu ceva îndrăgosteală. Din ziua 25 e deja lifestyle. La 30 ești încă tânără!

După antrenament

După antrenament

Capitolul 6: Ce e important

Trei lucruri: să mănânci corect, să dormi cât ai nevoie și să nu îți pierzi focusul! Altfel, e tare cool: mă privesc o oră întreagă în oglindă și port cele mai colorate lucruri. Sper să nu se prindă nimeni că de-aia merg în fiecare seară! :))

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alina Constantinescu

 

Mai multe rezultate...