Unde au disparut culorile??
Ma uit insistent dupa culori in vestimentatia feminina si de ceva vreme sunt revoltata! Brandurile de masa au inundat magazinele de gri si marouri terne. Orice magazin de dama iti lasa impresia ori ca femeile sunt in doliu dupa sentimente negasite ori ca sunt la dieta de amor. Bejuri, alb murdar, marouri deschise si inchise iti inchid privirea si buna dispozitie.
Colectiile pentru femei par ca se smiorcaie dupa colt de usa, smerite si neatragatoare. Cateva croieli indraznete dar minimaliste nu pot compensa lipsa generala a unui colorit frumos, vesel, optimist. Oare femeile trebuie neaparat sa se conformeze la lipsa soarelui? Ca si cum un galben viu, un rosu-portocaliu sau un albastru cerneala purtate in miez de toamna-iarna ar fi un afront adus unui anotimp gol. Ca dovada, propunerile magazinelor le obliga astfel pe femei sa sufere vestimentar.
Prin comparatie, la barbati pare ca s-a varsat curcubeul in rafturi: de la rozul de pe indispensabili si nuante de ciclam in jerseuri, pana la geci in verde, rosu sau albastru si esarfe multicolore. Creat parca special pentru a-i alinta, universul tinutelor masculine e asemeni unui cocktail dulce dar potent 😉
Nedreapta dar intentionata impartire! Sa neglijezi in mod voit feminitatea dupa care de fapt tanjim e ca si cum ai incuraja ne-frumosul pe care de fapt il detestam, iar lipsa culorilor in universul feminin nu face altceva decat sa sustina ne-iubirea, ne-siguranta si spiritul unei femei libere dar singure.
Pentru ca eu sunt dependenta de culoare (se vede si pe blog, nu-i asa? :DDD) am acceptat nu demult propunerea de a purta ceva rosu, impreuna cu o serie de tipe misto care au raspuns acestei provocari (si care, vreau sa cred, iubesc si ele de asemenea culorile). Si tot in rosu, urmeaza sa ne revedem saptamana viitoare la evenimentul de Craciun – Girls Night Out, organizat de HotCity. Care rosu, in imparatia lui gri, e oricum cam pretios la vedere!
PS. Simt nevoia unei precizari: rozul de pe acest blog e de fapt violet! Si ar fi fost in realitate un corai nesuparator privirii daca temele de blog „for free” ar fi avut combinatii (mai) placute de culori. Dar, la fel ca si in viata hainelor de pe rafturile de mall, si in propunerile pentru bloguri culorile sunt sublime dar lipesc cu desavarsire. Pare-se ca fara un croitor pe masura, nu ne mai putem bucura de culori nici macar virtual…
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.