Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
28 Iun 2012

Principii care bolborosesc la foc mic

Ieri seara am iesit pe malul lacului in Corbeanca la o sesiune de „social cooking & eating” propusa de Electrolux. O  ocazie cocheta de a petrece timpul ca intr-o bucatarie spatioasa si utilata cu masini de gatit ultra moderne, visul oricarei femei in devenire de casa. Am incercat retete pe echipe, am gatit si am mancat din varful degetelor salate, paste cu creveti, lava chocolate cake, prajitura cu visine si alte mizilicuri impreuna cu cativa bloggeri culinari, si anume Mazilique, Monica RosuAna NaieLavinia StejereanuElena David, Madalin si nu in cele din urma Exarhu. Pe alocuri eu am mai muscat apasat din ironii inofensive adresate coechipierului meu hoinar.

Spre miezul noptii, dupa ce am ajuns acasa, am inceput sa citesc despre istoricul plitelor de gatit: ca au fost cele din caramida facute pe la 1490 in Alsacia, ca au fost modelele metalice propuse de Benjamin Franklin, ca functionau cu gaz sau cu carbuni. Plita electrica nu apartine vreunui tehnician pasionat, fiind un produs corporatist dezvoltat cu putin inainte de 1900. Intre cele 2 razboaie, plita devine o adevarata masinarie la care se putea gati si incalzi in acelaşi timp. Un fel de panaceu (bun la toate).

La cookingul de ieri am aflat pentru prima data ca exista pe langa cuptoarele clasice si cele cu convectie si cu abur. Mi-a placut meniul touch screen din care schimbi setarile cuptorului care include chiar si retete pre-setate (asta mi se pare ca si cutia automata la masini). Am vazut ca meniul mai are cronometru electronic, proba de carne (care inca nu m-am prins la ce foloseste) si functie de autocuratare prin piroliza: adica la 500 de grade murdaria se tranforma in cenusa si puf! ai scapat de ea.

Ce am inteles e ca cuptorul cu gaz se incalzeste mai repede dar cel electric e mai usor de curatat (adio scuze ieftine pentru ca il ai murdar). Cel electric poate fi montat oriunde in casa fiindca nu mai depinzi de racordurile la gaze. Ai de asemenea control exact asupra temperaturii, nu te arzi la degete dar – din nou- nu mai ai scuza cuptorului care ti-a ars prajitura. Cand gatesti cu un cuptor profesionist esecul retetelor nereusite e la tine!

Din experienta de aseara am mai aflat si de plitele prin inductie: plita ramane relativ rece insa oala in contact cu plita se incalzeste. Practic zona de caldura incalzeste vasul de deasupra ei, de preferat dintr-un inox special, altfel nu il recunoaste. In echipa mea de gatit ne-a luat mai bine de jumatate de ora sa convingem o plita din asta desteapta sa incalzeasca o oala sugubeata cu apa in care trebuia sa fierbem niste paste care se laudau ca ating perfectiunea in 11 minute.

Nu are rost sa va spun ce retete s-au incercat! Eu sunt mai capricioasa de fel la combinatii si gasesc mereu lucuri pe care le-as schimba de dragul gustului nou. Pot sa va spun ca din tot ce am incercat am ramas in minte cu niste tarte cu tapenada de masline verzi pentru ca aveau foietajul foarte pufos si fraged. Deloc crocant sau tare asa cum e adesea cel din merdenelele de la colt de strada. Foietajul asta nu se spargea ca o foaie casanta de celofan care iti cade pe camasa in zeci de bucatele, ci mi s-a parut foarte catifelat, parca aluneca pe gat ca o plapumioara.

Nu stiu sigur daca a fost vreunul din meritele tehnologiei din cuptor, dar banuiesc ca acolo unde caldura si aburul se combina pentru a gati, lucrurile ies mai pufoase. Stiu insa ca toate cuptoarele pe care le-am pus aseara la gatit fac parte din gama de produse electrocasnice Electrolux Inspiration, care pastreaza functiile si optiunile aparatelor din bucatariile bucatarilor profesionisti pentru a putea fi folosite in bucataria de acasa. Iar cu Chefii nu e de glumit…

UPDATE: poze cu pacat! 🙂

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...