Alina Constantinescu

Povesti scurte pe drumuri Alina Constantinescu
28 Dec 2016

Poveşti scurte: după noi m-am oprit des!

Visele mele se scriu pe străzile pe care plouă cu cacao. Așa am decis eu, deloc suprinzător, nu? Apoi, am foarte multe de zis pentru cei care, la fel ca şi mine, au trecut printr-o paralizie emoţională numită (abuziv?) „iubire”. Şi, nu în ultimul rând, ohhhh, yes! e momentul bilanţurilor… Doamnelor şi domnilor, mai departe #veryshortstory, doar că mai multe, în ordinea în care au apărut înainte să le împănez aici!

***

„Two things define you:
Your patience when you have nothing, and your attitude when you have everything.”

***

Victima perfectă întâlneşte agresorul perfect. Aşa începe povestea. Jumătăţile de măr. Sufletele pereche. The perfect match! Şi trăiesc, cred ei, o mare iubire. În realitate, o iubire dramatică. De fapt, o mare dramă perfectă! Pentru că, nu-i aşa, lucrurile pot fi perfecte şi când nu se întâmplă nimic bun. Supra-dependenţă, consum, obsesie, agresivitate, căderi nervoase, abandon, depresie, ups and downs. Le au pe toate! Victima, însăşi, e bucuroasă să îşi cedeze puterea, iar agresorul îi jură că nimic nu îi va despărţi şi o convinge că aşa sunt poveştile de iubire: cu multă suferinţă şi neputinţe, cum altfel decât perfecte! În timp, victima, paralizată emoţional, începe o călătorie spirituală, se ascunde, evadează şi fuge. Agresorul e bine mersi: rockstar digital, mai dominant ca înainte, semn că ştie foarte bine cum să fie în continuare vânătorul perfect. În tot acest timp, femeia de acasă e şi ea un „hoţ de frumuseţe”, copiind de nu ştiu unde şi de oriunde tot ce crede ea că celelalte femei au în plus şi ea nu. La lumina zilei, soţul şi soţia perfectă şi nimic mai mult. Pentru că nu ne-a învăţat nimeni că sufletele pereche pot fi de fapt nişte călăi emoţionali perfecţi.

***

E soare şi miroase a eugenii. E o iarnă fără zăpadă şi fără emoticoane inutile. Ştii că te-am visat azi-noapte? Aproape că vorbeai normal, fără să simt cum strigi după mine.

***

Mmmm, m-am aşezat pe scaun. Şi-a tras colţul pardesiului când m-a vazut. O privesc şi îmi dau seama că seamănă cu „ea”: acelaşi păr negru, lucios, şi, într-un fel aceeaşi energie. Pe vremea aia, însă, „ea” avea un pardesiu verde, se tunsese deja ca mine şi se vopsise, şi am urcat împreună în acelaşi lift. Mă privea cu ciudă, ştiam foarte bine că nu mă place fiindcă i-am stricat liniştea şi fericirea. A apăsat pe butonul de la etajul meu în semn că mă vrea cât mai repede afară din viaţa ei…

***

Se vorbeste, evident, despre alegeri. Dezbateri, opinii, intervenţii şi din când în când reclame la medicamente şi cântece despre farmacia inimii. Politică şi pastile!

***

Să fugim pe Twitter, aşa cum fug fetele în club sâmbătă seara! a zis ea veselă. Şi stelele în curând vor răsări.

***

Şi ele erau foarte nefericite că nu aveau genele lungi. Nişte femei în toată firea, cu gene scurte! Cine a mai pomenit? Şi toţi marii înţelepţi s-au adunat şi s-au sfătuit cum să le facă din nou fericite. Între timp, bărbaţii erau preocupaţi de viteza la internet şi cum să o uite pe fosta.

***

R. era foarte sigur pe codul scris de el. Oricum nu cerea feedback pentru că i se părea că nimeni nu e la fel de bun ca el. Ba chiar i se părea normal să existe erori, pentru că, nu-i aşa, erorile în cod sunt ceva cât se poate de normal. R. câştiga bine şi era liniştit. Îşi făcuse deja două concedii şi avea un hard extern plin cu poze de vacanţă. Singurii care se agitau erau de fiecare dată ceilalţi.

***

– Siri, do you believe in Santa Claus?
– He is as real as i am, Alina.
– Do you believe in Santa Claus??
– Be careful, Alina. You don’t want to end up on the Naughty List.
Woooo, Motana o să fie în mod sigur geloasă. :))

***

E cu sendviş cu carioci şi cu muzică la scoici, din şosete şi chiloţi? Păi normal că vreau şi eu!

***

Să dansez în papuci. Să mă joc cu clăbuci. Vă rog, milioane de baloane şi vată pe băţ. Mulţumesc. Da, acum!

***

El mănâncă îngheţată tacticos cu o linguriţă de plastic. Ea, în spatele lui. Amândoi, la uşa rotativă. Doar că el, în loc să iasă, a ales şmechereşte să mai rămână o tură şi să se învârtă cu uşa. Ea a ieşit râzând, căutându-l cu privirea. Aşa e când şi adulţii se joacă.

***

„Fructele nu mai sunt nişte fecioare inocente şi zlobii, fructele sunt acum nişte cadâne…”

***

„Guys, close your eyes.
Imagine you have a daughter.
Imagine she is dating a guy like you. Did you smile?
No?
Then change.”

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

2 Comments

 

Mai multe rezultate...