Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
14 Iun 2012

Optimismul si starea de sanatate

Daca, la fel ca mine, vreti sa intelegeti de ce optimismul ne influenteaza starea de sanatate (nu ca nu ar fi evident, insa e interesant cum anume se intampla asta) va invit sa cititi in continuare…

Se intampla in 1977 cand Madelon Visintainer – o fosta absolventa a lui Martin Seligman -, facea un experiment intrigant. Visintainer forma trei grupe de sobolani, fiecare cu anumite caracteristici. Sobolanii din primul grup erau supusi unor socuri electrice neletale care puteau fi evitate prin apasarea unei pedale. Sobolanii celui de-al doilea grup erau suspusi unui soc similar, cu diferenta ca orice ar fi facut, nu l-ar fi putut evita, in timp ce cel de-al treilea grup nu aveau nicio problema. Si inca ceva: cu o zi inainte de experiment toti subiectii fusesera injectati cu celule de natura canceroasa care, in conditiile in care nu ar fi fost respinse de catre organismul gazda, in mod cert ar fi fost letale. In mod obisnuit aceste celule sunt respinse in proportie de 50%.

Dupa o luna de la inceperea experimentului rezultatele erau urmatoarele: 50% dintre sobolanii care apartineau grupului de control murisera, in timp ce ceilalti 50% au respins cu succes tumoarea. Din grupul sobolanilor care reuseau sa evite socul apasand o pedala, 70% respinsesera celulele canceroase in timp ce ceilalti – cei care nu puteau evita socul electric sub nicio forma -, numai 27% supravietuisera.

Prin acest experiment Madelon Visintainer a fost prima persoana care a reusit sa demonstreze ca starea psihologica a individului – stare indusa de neajutorare si pesimism, in cazul de fata – poate cauza cancer. Ideea ei a fost un punct de inceput si pentru alte institutii de cercetare din lume care au demonstrat mai apoi ca trasaturile psihologice ale individului influenteaza in mod direct starea de sanatate a acestuia. Optimismul, de pilda, conduce la o mai buna stare de sanatate iar acest lucru se manifesta in patru directii, conform celor spuse de Martin Seligman in lucrarea Learned Optimism (Vintage Books, 2006).

O prima directie o constituie felul in care optimismul afecteaza eficienta sistemului imunitar al organismului. Dupa cum stim, acesta are un rol de protectie drept pentru care doua tipuri de celule ale sistemului imunitar au un scop bine determinat in aceasta privinta: un prim tip il constituie celulele de tip T care indata ce determina cu precizie elemente de origine straina, se inmultesc si le omoara pe acestea din urma. Cel de-al doilea il formeaza asa numitele celule NK (natural killer cells), care omoara tot ceea ce este strain organismului gazda atunci cand ceva le iese in cale.

In cazul experimentului de mai sus, cercetatorii au aflat ca sobolanii care sufereau de o stare indusa de neputinta si pesimism – grupul care nu putea opri socurile sub nicio forma – aveau un sistem imunitar slabit. Mai precis, celulele de tip T nu se puteau inmulti atat de repede incat sa omoare „invadatorii”, in timp ce asa numitele natural killer cells isi pierdusera intr-o proportie ridicata abilitatea de a ucide. In concluzie, starea de pesimism si neputinta a individului are o puternica influenta asupra acestuia, incepand chiar de la nivel celular: conduce la o atitudine de pasivitate a intregului organism, chiar si atunci cand se confrunta cu boala.

Cea de a doua directie in care optimismul poate influenta in bine sanatatea individului este felul in care acesta adera la un regim alimentar specific (atunci cand este cazul) si a modului in care cauta consiliere medicala. Imaginati-va ce-si spun de obicei persoanele pesimiste cand se confrunta cu o afectiune medicala: „Orice as face tot nu conteaza: ca ma las de fumat, ca slabesc, ca fac miscare… tot aia e, boala-i boala. De ce sa-mi mai bat capul?” Acestora le este greu sa se lase de fumat ori sa tina regim si tot ei sunt cei care renunta usor la sfaturile medicului sau chiar refuza sa se duca la doctor.

Cea de a treia directie este data de ponderea evenimentelor neplacute din viata noastra. S-a demonstrat ca persoanele care sunt nevoite sa infrunte situatii nefericite pe o perioada determinata de timp (6 luni, de exemplu), au probleme cu sanatatea. Cei care sunt nevoiti sa renunte la job, sa se mute intr-alt oras ori sa divorteze, sunt mai expusi la boala in comparatie cu cei care nu au parte de astfel de evenimente. De aceea este important ca atunci cand trecem prin momente dificile, sa dam ceva mai multa atentie starii de sanatate decat o facem in mod obisnuit, chiar daca avem impresia ca toate lucrurile sunt in ordine.

Si o ultima cale o reprezinta sprijinul pe care indivizii optimisti il primesc de la cei din jur, respectiv cercul social al individului. Cei care sunt capabili sa impartaseasca sentimente sincere de iubire si prietenie fata de cei din jur, beneficiaza si de o stare de sanatate mai buna deoarece intotdeauna va exista cineva in viata lor care sa-i sprijine atunci cand au o problema. Chiar si un simplu contact social are un rol benefic si ne poate proteja de boala. In comparatie, indivizii care traiesc retrasi si in singuratate risca sa-si agraveze situatia atunci cand se imbolnavesc: persoanele pesimiste au o atitudine pasiva si tendinta lor de a cauta sprijijn social la nevoie este mai scazuta.

Acest post a fost scris de Lucian Chipuc, pe care l-am invitat in ziua de sanatate de pe blog sa scrie despre cum modul in care gandim ne afecteaza starea de sanatate. Intrati pe blogul lui daca, la fel ca mine, sunteti preocupati de cunoasterea de sine, straduindu-va (pe cat posibil) sa traiti in armonie cu voi insiva si contextul in care relationati.

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...