Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
14 Feb 2011

Nu imi place „le grand final”

Imi dau seama ca nu am inteles cu adevarat niciodata o zi ca Ziua Indragostitilor. Tot asa cum nu am inteles Noaptea dintre Ani. Acum, de ce ar conta mai mult cateva ore numarate pe degete, decat toata emotia care se construieste inainte? Si de ce e nevoie de atata asteptare pentru a face ceva ce suntem liberi sa simtim oricand?

Cred ca eu inteleg mult prea putin din importanta unor zile convenite ca fiind speciale. La fel cum, dintr-un spectacol reusesc sa captez foarte putin atunci cand nu vad decat forma lui finala destinata publicului. Stiu ca, la nivel personal, poti pune in scena o noapte stralucitoare in orice noapte simti ca vrei asta…

Iubesc forfota si pregatirile facute in numele oricarui moment maret. Nu atat momentul ca atare, cat pregatirile! In seara asta, sunt din nou in bucataria interna a unei petreceri. Se pun mese, se scot, se pun la loc. Se mai aduc scaune. Intre timp bandul face repetitii. Se incearca tonalitati, melodii cantate pe sfert. Se trece de la un ritm la altul rapid. Fara sa iti dai seama aluneci prin serpentinele unor stari diverse. Set-up-ul unui eveniment iti aduce un amalgam de emotii care te face sa te simti actorul principal. Spectacolul in forma lui slefuita poate fi senzational dar pare unfirom.

Imi plac mai mult repetitiile decat spectacolul in sine: sunt mai intime si mai sincere. Sunt incarcate de stari care se descarca la fel ca fulgerele care lovesc primul obiect cu care se intersecteaza. Imi plac mai mult retetele de proba, cand te joci cu cantitatile si texturile. Probele poarta cu ele greutatea viselor pe care le nasc, a iluziilor vazute cu ochii deschisi si gura cascata.

Dintr-un film bun imi plac intrigile si rasturnarile de situatie. Dintr-un eveniment reusit imi plac pregatirile. Cred ca atunci cand nu prinzi forma finala, pastrezi din tensiunea desfasurarilor si parca prinzi in palme toata energia evenimentului.

Valentine`s Day este doar un astfel de final slefuit. Actiunea sta de fapt in povestea care se construieste in orice alt moment. Sau poate eu nu am inteles niciodata un sfarsit nici atunci cand a fost vorba de „le grand final”…

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...