Nu exista practica
Pentru ca petrec mult si des iar restul timpului mi-l ocup dormind, in ultima perioada intrarile mele pe blog nu sunt mai dese decat zilele in care a nins iarna asta. Cu toate acestea, am cateva intrebari care nu au un raspuns corect si cu care ma mai lupt din cand in cand atunci cand ajung la vreun film prost.
Nelamuririle din aceasta seara sunt urmatoarele:
– ca blogger primesti diferite atentii din partea agentiilor de PR in numele clientilor lor (nu generalizez, dar la Bucuresti in centru asa se face). Dilema mea: cui trimit multumirile? Cand capitaliez aceste multumiri intr-un tweet? Dar intr-o mentiune pe FB? Dar intr-o recomandare pe blog?
– cititorii mei sunt foarte discreti: nu ma ridica pe brate, dar nici nu arunca in mine cu vorbe. Dilema mea: cum imi reglez eu subiectele pe care le aduc pe blog?
– esti invitat la un eveniment in calitate de blogger, dar din motive de oboseala/ job/ lipsa de timp nu scrii imediat despre. Dilema mea: in cat timp dupa ce s-a consumat evenimentul e fair play sa revii cu un post?
– vrei sa promovezi pe bloguri o idee in numele unei firme. Dilema mea: le scrii bloggerilor pe care ii cunosti prieteneste, de pe mailul personal, ori le scrii in numele firmei? Cand esti formal si cand nu?
Si nu in ultimul rand:
– in ultimele 10 zile am primit 5 carti (cadouri). Dilema mea: sa fi fost din lipsa de inspiratie sau e un semnal care fluiera ca CFR-istii in gara ca e cazul sa ma apuc de citit? Dupa ce criterii alegem cadourile pe care le oferim?
– pana la urma: de ce nu vedem lucrurile cum sunt?
Serios, pentru abonatii acestui blog: ce vreti sa gasiti cand intrati aici? Ce nu va place ori ce nu v-a placut din cum am zis lucrurile pana acum? Este important sa imi dau seama daca scriu pentru mine sau pentru voi 🙂
PS. Ar face diferenta pentru voi daca as incepe sa scriu cu diacritice?
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.