Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
5 Sep 2011

La ce iti foloseste o relatie?

M-am trezit azi in gand cu cateva idei despre relatii si despartiri si de dimineata parca tot imi vin unele peste altele in incercarea de a se completa. De ce alegem sa stam in relatii? Cum ajungem sa ne despartim? Cat de sinceri suntem fata de noi insine astfel incat sa intelem ca avem parte doar de cat stim sa gestionam?

Eu cred ca relatiile sunt ca o sala de sport 🙂 Locul unde mergi sa te antrenezi. Unde iti e permis sa gresesti pana intelegi ce si cat poti sa oferi dar si cat vrei sa primesti in schimb. Unde vezi transformarile in tine doar daca efortul tau este constient si constant. Relatia, la fel ca si sala de sport, ar trebui sa fie locul unde sa inveti sa te simti puternic si sigur pe tine. De ce nu este intodeauna asa?

Pentru ca nu orice iesire in cuplu (urasc acest cuvant) este intr-adevar o relatie. Faptul ca aleg sa stau cu cineva fiindca imi dau seama de confortul de a avea pe cineva alaturi, insa nu gasesc ca e nimic de apreciat la celalalt, nu este cu nimic mai mult decat o modalitate placuta de a-ti petrece timpul. Cand tii la cineva suficient de tare, incat sa nu stai doar pentru ca iti place cum zambeste/ ca te priveste intr-un fel aparte/ ca arata bine si te pune si pe tine in valoare/ ca faceti vacantele impreuna, deci cand ti-ai spus in fata oglinzii ca nu acestea sunt motivele care te fac pe termen lung sa lasi de la tine, atunci constientizezi ca intr-o relatie trebuie sa muncesti cu limitele fiecaruia in parte pentru transformarea celuilalt.

Si mai e ceva! Ne mintim! Da, ne mintim, cand nu ne asumam fata de noi insine intentiile reale pentru care alegem o relatie. Nu conteaza ca avem pe cineva de dragul aventurii (sunt atatea jocuri de adrenalina in genul asta de relatie ca poate iesi ceva misto daca nu complicam inutil lucrurile), ca am gasit pe cineva cu care ne distram, ca avem cu cine sa impartim grijile ori ca, iata, am dat peste cineva care ne intelege si se gandeste la noi, ori ne ajuta sa descoperim lucruri si chiar in final sa ne redefineasca. Fiecare e dator fata de el insusi sa isi ia ce are nevoie, insa greseala (au acceptat oare in edita recenta DOOM cuvantul asta cu „ea”?) e atunci cand nu ne asumam ceea ce alegem….

Avantajul relatiei tocmai asta ar trebui sa fie: ca pe termen lung iti da o definitie despre sine pe care sa o slefuiesti. Si mai e ceva: poate nu toate relatiile in care ajungem sunt ceea ce ne dorim cu adevarat, dar pentru a atinge nivelul de a avea ce vrem e necesar sa luam ceea ce primim din fiecare relatie, cu sinceritate ca ne bucuram doar de ceea ce avem nevoie la momentul respectiv fara sa judecam lipsurile partenerului in incercarea instinctiva de a-l face pe gustul nostru.

Cand o sa consumi ceea ce ai avut de primit dintr-o relatie o sa fii pregatit (si natural o sa vrei de la sine) sa ceri altceva si, de ce nu, in alta parte daca partenerul tau are neputintele si limitele lui pe care, in ciuda placerii de a te avea, nu e dispus sa si le depaseasca. Singuratatea e grea si urata insa poate fi si regasire de sine, timp de lucru, intretinerea unei pasiuni, la fel cum o relatie poate fi doar distractie sau efortul de a invata sa il acceptam pe celalalt.

Nu cred ca suntem mai fericiti nici in relatie, nici in afara ei, insa cred ca niciuna dintre situatii nu ne aduce atata nefericire si frustrare cat putem aduna atunci cand nu acceptam imaginea despre sine asa cum o vede celalalt…

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...