Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
27 Mar 2013

Festin echitabil de taverna

Judecand dupa cum ne place sa mancam, papa Grigore cel Mare a clasificat lucrurile inca de prin secolul al VI-lea: unii mananca prea mult, altii mananca cu pofte necuviincioase, unii nu asteapta orele de masa, unii vor sa savureze doar mancaruri scumpe ori prea rafinate. Cine si-ar mai inchipui azi ca pepenii erau considerati in Evul Mediu periculosi pentru ca erau prea gustosi?

Dar savurarea placerilor nu te face sa simti ca mai ai vreo vina cand mancarea e sufletul vietii la comun sau macar al iesirilor in doi. Grecii stiu sa faca din mancare o preocupare pentru bunastarea fizica si morala, fiindca alaturi de bautura mancarea are simboluri homerice, fiind izvor al bucuriei nu refulare a frustrarilor de peste zi ori a dependentelor la cutie. Probabil ca nevoile speciale de fi iubit au o alchimie armonioasa cu mesele pe care le imparti cu prietenii…

Intr-o scurta iesire la Meze Taverna, din Centrul Vechi, am prins sarbatoarea de ziua Greciei cu cateva ingrediente de baza gatite traditional. Iar eu nu zic nu sarbatorilor care incurajeaza reguli culinare care se conforma notiunilor de sanatate. Bucataria a folosit legume, peste, condimente, unele pregatite altfel decat le-am stiut pana acum. Am descoperit cum o mana de miez de paine inmuiat cu miez de nuca fin si usturoi, toate drese cu ulei, poate fi un sos „vicios” langa o portie de dovlecel.

Ceea ce imi place la greci, si nu sunt singurii, e ca pretuiesc legumele iar eu, cum nu sunt o mancacioasa de carne, dar sunt o consumatoare insatiabila de legume si leguminoase transform orice aperitiv simplu intr-un ospat, fie ca e vorba de o salata care aduna in aceeasi farfurie fire de varza alba, morcovi, telina, ardei capia si ceva lamaie, fie ca sunt ceva mai consistentele sarmale de casa in foi de vita cu orez si mirodenii.

M-am indragostit fara discernamant de ceea ce ei numesc „fava”, o crema de bob asemeni nautului care se prepara cu ceapa, otet balsamic si ardei rosu dulce. Desigur, nu lipseste uleiul de masline ca doar grecii au primit instructiunile divine pentru a face dintr-o maslina proaspat culeasa, rea la gust si amara, ceva pretios si apeciat cum e uleiul presat la rece.

Singurul abuz ar parea la prima vedere painea, servita in felii mari, care stropita cu ulei si aromata cu cateva ierburi mediteraneene ar ispiti orice conservator care nu se intrece in varietate.

Ce-i drept o atmosfera frumoasa nu poate schimba gustul unei mancari proaste cum nici o mancare buna nu schimba un ambient auster, insa iesirea la taverna mi-a aratat ca interesul pentru o bucatarie simpla e suficient pentru a manca bine cand ingredientul principal al ospatului ramane ospitalitatea.

Iata si preturile.

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...