De ce sunt femeile frumoase singure?
Am ajuns la o idee contradictorie: lucrurile banale nu sunt accesibile pentru toata lumea! Sunt fericiti si stiu sa se bucure de ele cei care nu mai stau in mintea lor, cei care sunt cei mai banali dintre banali. Ceilalti care ies din tipare devin fara voia lor o miza prea mare. Si cand miza este mare pare inaccesibila, iar eul lor se ofileste in singuratate.
Unul dintre lucrurile care ii face pe oameni sa para inaccesibili este frumusetea! Pentru ca sperie. Deci frumusetea atrage si respinge in egala masura. Barbatii sunt paralizati de ideea de a interactiona cu femei prea frumoase. Deci, femeile frumoase nu au acces la lucrurile simple! Si nici la barbatii comuni, accesibili…
Ca sa pui mana pe ceva ce iti pare ireal trebuie sa fii ori intr-o pozitie de pe care sa nu constientizezi valoarea, si atunci gasesti ca e abordabil, ori intr-una de cuceritor, si atunci antrenat fiind pentru acest stil de viata, ti se pare ceva obisnuit. Femeile frumoase atrag deci oamenii nesiguri pe ei pentru care nivelul minim de interactiune este la fel de greoi si stangaci atat cu un stalp de telegraf cat si cu un bibelou de portelan dar si cuceritori pentru care frumusetea e una dintre cele mai cautate recompense.
Inevitabil insa timizii, desi simpatici, au cosuri pe fata si nu prea au bani de tramvai, incat sa sustina o comunicare nemijlocita in toiul noptii ori dimineata inainte de rasarit, cand mijloacele de transport in comun sunt inca la depou. Iar cuceritorii dispar cand ti-e lumea mai draga si nu mai stii de ei decat cand sunt din nou in mood de aventura. Restul lumii suspina! THE END! 🙂
PS. Frumusetea te obliga sa iti asumi mai mult timp si experienta mai multor deziluzii pentru a ajunge la optiunile cele bune…
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.