Alina Constantinescu

Alina Constantinescu blog
27 Iul 2013

Dativul etic, Greuceanu si Man of Steel

Cine ar fi crezut ca un film atat de prost (scuze, fac parte dintre cei pe care noul Superman i-a facut sa iasa de la film) iti poate aduce aminte de gramatica limbii romane? Cititi mai departe cum, intr-un nou guest post nesemnat care a asteptat cuminte pana azi sa fie publicat. Atentie, umor semepeic!

Uitasem complet de existenta dativului etic. Chiar daca el exista inca, pe-acolo unde l-am intalnit, ignoram cu desavarsire chestia asta. A trebuit sa am un moment de maxima neinspiratie cinefila, ca imi aduc aminte de el, ca de un vechi coleg de scoala. Poate va intrebati ce are coada vacii cu stampila primariei? Pai uite ca are. Va explic imediat ce si cum.

Vineri seara pe la orele 23.00, in timpul unei plimbari sub un clar de luna demn de un oras mai acatarii, imi vine geniala idee sa ma duc la un film. Si daca se poate, chiar atunci, pe loc. De ce sa mai aman? Scot telefonul si constat cu surprindere ca exact la ora aia incepe Superman-ul cel nou (da, stiu Man of Steel, dar eu prefer denumirea veche), la Mall Baneasa. Of, daca ma gandeam cateva minute mai devreme, as fi ajuns sa-l vad… Dar, ia stai asa. Mi-aduc aminte ca, inainte sa inceapa filmul, sunt calupurile alea nesimtite cu reclame. Ma indreptam deja spre masina, cand am sunat sa intreb cat dureaza publicitatea. 12-15 minte, mi se raspunde. Pai in cinspe minute ajungeam in Tara de Foc, d-pai la film!?

Am ajuns chiar cand incepea, dupa o goana nebuna pe sub ochii badigarzilor, care nu intelegeau de ce doi oameni alearga razand printr-un mall, care la ora aia arata ca muzeul Antipa, luni dimineata la ora 6.30. Adica pustiu. Unul cred ca a si intrebat ceva, dar cuvintele i-au plutit ignorate, undeva in norul de praf pe care-l ridicam.

De la inceput va spun ca imi place Russel Crowe. Deci nu pot sa vorbesc urat depre el. Dar, cam asta ar fi singura chestie pozitiva despre acest Superman reinventat. In rest, m-am chinuit cu o introducere de vreo 20 de minute, ce urma sa ma proiecteze in atmosfera muribundei planete Krypton. N-a reusit. Nu ma simteam „acolo” si nu empatizam deloc cu ei. Voiam doar sa explodeze odata sau sa se intample ceva si sa trecem la actiune. N-a fost sa fie. Nici atunci, nici dupa ce s-a intrat in „actiune”. Din punctul meu de vedere, la aceasta readaptare s-a facut o mare greseala. Toata lumea s-a luat prea in serios. Scenarist, regizor, toti. Pai in varianta originala mai ne radeam si noi. Ala salva planeta, dar mai avea si el timp de-o plimbare romantica prin stratosfera, cu iubita plutind de-a dreapta lui. Mai facea Gene Hackman misto de asistentul lui retard. Sau de iubita blonda, cu piept maxim si IQ minim. Pe cand astia voiau sa ma convinga…nu stiu ce voiau de fapt…pentru ca, nu stiu daca sa va spun sa nu, dar fix dupa o ora de la inceputul filmului, am scos telefonul si m-am uitat cat dureaza. Cat mai am de indurat supliciul? Cand am vazut ca filmul are 143 de minute (unasutapatruzecisitrei!!!), m-am ridicat de pe scaun si am plecat. Just like that. Cu viteza cu care eroul nostru patrundea printre nori. Nu mai rezistam acolo inca o ora si douazeci de minute, nici mort.

Nu cred ca am exagerat. Am mai vazut filme proaste in viata mea. Sau care nu m-au convins. Dar de iesit din sala, doar la asta am facut-o. Nu a avut nimic care sa-mi placa. Dar nimic. Ba da, mint. Mi-a placut mult…trailer-ul. Din cauza lui am si vrut sa vad filmul. Mare greseala. Nu mai insisit, nu vreau sa conving pe nimeni. Ba chiar, va rog sa mergeti sa-l vedeti. Sunt curios daca imi dati dreptate sau nu.

Si acum sa facem legatura dintre coada vacii si stampila primariei. Am ajuns acasa si cautam un loc de parcare. Zadarnic. In zona mea la ora aia, nu gasesti asa ceva. Treceam printre sirurile lungi si tacute de masini, cand am zis cu ciuda in glas: unde dracu’ e ma Superman ala? Sa ia cateva din ele, sa mi ti-le aseze un peste alta, sa-mi faca si mie loc de parcare. Moment in care imi trece ca un fulger prin cap ca am folosit, fara sa vreau, dativul etic. Si mi-am pus intrebarea, de unde naiba stiu eu de dativul etic? Si mi-am adus aminte. De la Greuceanu, oameni buni. Pai nu „mi ti-l insfaca el pe zmeu si il baga in pamant pana la brau”? Si ce a fost Greuceanu, daca nu un precursor avant la lettre al lui Superman? Ba, daca imi aduc bine aminte basmul, era mult mai tare al nostru. Pai nu facea el padure dintr-un pieptene aruncat peste umar, din goana calului? Sau nu e asta basmul? De fapt, nici nu ma intereseaza. Sunt bucuros ca mi-am amintit de dativul etic. Fara efuziuniile mele cinefile nocturne, ar fi ramas prins acolo, pe cortex, la granita dintre uitare si comentariile literare din clasa a opta. Pai sa vezi ce mi ti-l folosesc eu de acum inainte…

Eu cred că toate gândurile vorbesc. Să-mi zici care-s ale tale.

 

Mai multe rezultate...